SĂLILE PALATULUI
Sala de concerte - Sala Mare

În 1913 a fost utilată cu o orgă construită de fraţii Rieger din Jägesdorf, cum puţine se mai construiseră în Europa. Germanul Ludwig Schmidthauer, care ulterior a concertat de mai multe ori în această sală, afirma:„Ce minunat ar fi dacă pentru concertul meu de mîine mi-aţi putea împrumuta orga din Tîrgu Mureş, căci din nefericire noi nu posedăm una la fel cu a voastră". Numărul de locuri a fost suplimentat, iar scena a fost mărită, cu ocazia renovării din 1964.
Pe scena acestei săli au concertat artişti renumiţi dintre care îi amintim pe Pablo Cassals, Jan Kubelik, George Enescu, David Ojsztrah, Bartók Béla. Conservatorul din Tîrgu-Mureş a avut o relaţie specială cu George Enescu. Acesta a sprijinit constant eforturile comunităţii artistice mureşene pentru înfiinţarea şi dotarea Conservatorului, iniţial acesta având doar rangul de Şcoală de Muzică. Nu mai puţin de şapte concerte l-au avut ca interpret pe renumitul maestru iar comunitatea l-a omagiat prin numirea străzii din faţa Palatului cu numele său.
Sala este monumentală şi solemnă, înălţată pe cele trei etaje ale clădirii. Pereţii parterului sunt placaţi cu lambriuri sculptate din stejar lustruit, până la înălţimea unui om. Pereţii lojelor sunt îmbrăcaţi în mătase, pe langă acestea fiind construite balcoane, la etajele doi şi trei.

În perioada anilor 1950-1989, Sala de concerte a fost folosită atât pentru spectacole ale Filarmonicii şi ansamblurilor artistice ale întreprinderilor, sindicatelor, instituţiilor şcolare şi de stat din oraş, cât şi pentru activităţi de popularizare ale culturii organizate de Partidul Muncitoresc Român şi, mai apoi, de către Partidul Comunist. Presa vremii relata desfăşurarea unei mari adunări festive, la care au participat peste 1.000 de oameni, cu ocazia Aniversării a 5 ani de la semnarea Tratatului URSS - Republica Populară Română (04.02.1953). Cu ocazia vizitei delegaţiei culturale şi de învăţământ a Republicii Populare Chineze, condusă de ministrul adjunct al învăţământului şi ambasadorul statului chinez „a fost organizat un spectacol în Sala de concerte, cu participarea corurilor, a formaţiilor de jocuri populare, române, maghiare şi săseşti din întreprinderi, instituţii şi de la sate” (04.02.1953). Apoi, sala a fost folosită şi pentru concursuri locale şi regionale, cum ar fi Concursul regional al echipelor culturale sindicale, la care au participat 25 de ansambluri (22.03.1953) sau cu prilejul unor acţiuni propagandistice desfăşurate la nivelul întregului bloc comunist: Deschiderea festivă a Săptămânii mondiale a Tineretului (21.03.1953).

Tot aici se desfăşurau conferinţe şi şedinţe la nivel regional, cu număr mare de participanţi, cum ar fi Conferinţa Uniunii Tineretului Muncitoresc a Regiunii Autonome Maghiare, între 11-12.04.1953. Reprezentanţii URSS şi ai Republicii Populare Ungare au vizitat de mai multe ori această sală în perioada amintită, fie pentru a populariza activitatea culturală din ţările lor – concertul dirijat de Viktor Dubrovski de la Filarmonica din Moscova din 16.10.1953, fie pentru a asista la spectacole ale formaţiilor de dansuri populare, ale corurilor sau ale Filarmonicii, cum a fost cazul delegaţiei ungare conduse de Jolan Majlat, secretar general al Institutului Ungar pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea, din 30.11.1953.
Fiind un spaţiu generos, Sala de concerte găzduia şi şezători literare cu public numeros, cum a fost cea din 08.10.1953 la care au participat scriitori renumiţi: Victor Eftimiu, Ion Brad, Violeta Zamfirescu, Kiss Jenő.


Concertele Filarmonicii din Tîrgu Mureş, cu dirijori şi solişti invitaţi atât din ţară cât şi din străinătate, făceau săli pline. Aşa a fost cazul Concertului nr. 7 de Mozart şi al miniaturilor de Wilhelm Berger, din 23.10.1953, dirijat de maestrul Mircea Cristescu, bucureştean, care l-a avut ca prim-solist la vioară pe bulgarul Boian Lecev.

Studenţii acelor vremuri au beneficiat de ambianţa Sălii, cu ocazia Festivalului Studenţesc „Primăvara Prieteniei”, organizat între 24-29.04.1973, cu spectacole de muzică clasică, muzică uşoară, teatru, dans popular şi dans modern. Tot în multifuncţionala sală au concertat formaţii de muzică pop, folk, rock ale anilor ’80: Holograf, Loredana Groza, Iris, Sanda Ladoşi, Compact ş.a.

Cupola înaltă, decorată cu identaţii care evocă stalactitele, pictată cu motive liniare alternate cu cele florale, este îmbogăţită, la propriu, de foiţe de aur. Felul în care a fost realizată conferă o acustică excepţională sălii, fapt remarcat de toţi cei care au concertat aici.



Candelabrul monumental este decorat cu elemente identice celor dispuse pe laturile tavanului, realizate din alamă şi sticlă, întregind unitar arhitectura cupolei.